Ce este sanatatea noastra ? Voi o cunoasteti?

Ce este sanatatea noastra ? Voi o cunoasteti?
Dr. Teodor Vasile
Prin natura activitatii pe care o desfasor, viata imi ofera zilnic "sansa" de a ma confrunta cu cele mai diferite si insidioase forme de boala si suferinta. Contactul cvasipermanent cu oameni in cautarea sanatatii m-a indemnat sa ma aplec mai cu atentie asupra acestui concept, si chiar sa incerc definirea lui.
Eu consider ca sanatatea inseamna deplina constientizare a identitatii tale: Sunt Copilul Domnului si sunt din Lumina!, pentru ca deopotriva Domnul, "Tatal nostru, Iubirea cea nemarginita" si Lumina sunt notiuni fundamental incompatibile cu suferinta.

Aceasta definitie a sanatatii atesta incontestabil si conceptia mea despre actiunea de redobandire a sanatatii, despre terapie. Intregul meu demers terapeutic porneste de la realitatea ca elementele definitorii ale Sinelui Adevarat, Dumnezeu si Lumina (adica Scanteia Divina) sunt prezente in noi, precum si natura esentiala a Divinitatii Supreme, Iubirea. (Sintagma "Tatal nostru, Iubirea cea nemarginita" era folosita in ritualul liturgic arhaic pentru a-l invoca pe Domnul).
De aceea, actiunea de redobandire a sanatatii (sau de mentinere a ei) o concep ca pe o terapie completa, care se adreseaza fiintei umane in ansamblul ei, elementele calauzitoare, atat pentru terapeut cat si pentru pacient fiind activarea si utilizarea in procesul de vindecare si de evolutie a legaturii profunde OM-Dumnezeu, a Luminii si a Iubirii.
Cand pacientul, calauzit de terapeutul complet, care s-ar dori in primul rand un vindecator spiritual, cu ajutorul Luminii si al Iubirii ajunge sa-si constientizeze identitatea profunda, esenta divina sau pe Domnul din/in inima sa, atunci suferinta incepe, intr-un fel sau altul sa dispara. Acest lucru este valabil nu numai in cazul unor maladii mai usoare, vindecabile in plan fizic prin metode clasice de tratament, ci si in cazul afectiunilor majore cunoscute ca incurabile, adica al bolilor de natura karmica. Dupa cum este cunoscut, din aceasta categorie fac parte si multe dintre bolile psihice.

Inainte de a ma referi in particular la aceasta din urma categorie, as dori sa propun operarea unei distinctii conceptuale intre termenii de boala si suferinta. Boala si suferinta pot desigur coexista, insa, la fel de bine, exista si boala care nu provoaca suferinta.
Prin suferinta nu intelegem in primul rand durere, sau, cel putin, nu durere fizica, ci un alt fel de durere, de natura sufleteasca. Sunt persoane grav bolnave care prezinta dureri fizice crunte, dureri care insa nu le provoaca suferinta in plan psihic/sufletesc.

Acesti oameni, cu ajutorul Luminii pe care o acceseaza prin intermediul credintei, al terapiei holistice sau al diferitelor practici spirituale, ajung sa-si constientizeze Sinele Divin si sa se uneasca cu Dumnezeu la modul constient, ridicandu-se astfel deasupra bolii si a suferintei. Suferinta este prima care dispare si disparitia ei este un lucru esential.
In asemenea conditii, si boala se va simti la randul ei invinsa si, fie va disparea si din plan fizic, sub influenta remediilor naturiste care insotesc terapia spirituala, fie, in cazul unor boli karmice, aceasta isi va urma cursul, dar va evolua intr-un plan paralel, fara a mai provoca subiectului suferinta. Intr-o astfel de situatie putem afirma cu certitudine ca omul si-a invatat lectia karmica si a facut un mare pas inainte pe calea evolutiei sale.
Acesti oameni sunt de regula spirite puternice. Ei ne uimesc intotdeauna prin curajul si detasarea de care dau dovada, dar si prin frumesetea sufletului lor, in care Dumnezeu parca se oglindeste in toata splendoarea sa.
Pentru un terapeut care utilizeaza in procesul de vindecare in primul rand resorturile divine ale Luminii si ale Iubirii, la care adauga combinatia adecvata de tehnici terapeutice, tehnici mai mult complementare decat alternative la medicina clasica, a contribui efectiv la intarirea unui spirit si la evolutia sa reprezinta octava cea mai de sus a luptei cu boala si suferinta.

In aceeasi ordine de idei, exista suferinta, adesea suferinta acerba, in absenta unei boli organaice. Insa, de regula, si in asemenea cazuri boala exista, ea fiind esentialmente de natura psihica.
Bolile psihice reprezinta un tip cu totul aparte de maladii, care au starnit dintotdeauna controverse, in special datorita absentei unor norme obiective unanim acceptate de demarcatie intre sanatate si boala psihica. Implicarea in aceasta dezbatere presupune intrarea efectiva pe taramul fragil dar fascinant al psihologiei si psihiatriei.
Aprecierea starii de normalitate, generic vorbind, are vocatia de a naste in permanenta controverse. Cu atat mai mult definirea starii de normalitate psihica si sanatate mintala versus anormalitate si boala psihica reprezinta un demers cu adevarat dificil, in care putini se incumeta sa-si incerce puterile.