SURZENIA -prejudecati

Simţul auzului este o parte esenţială a comunicării şi în consecinţă, o parte semnificativă a bunăstării noastre sociale. Dacă abilitatea de auz a cuiva începe să slăbească, ar trebui luate măsuri cât mai repede posibil pentru optimizarea comunicării şi calităţii vieţii", explică Ion Mareş, directorul tehnic al Sonorom. Compania care aduce pe piaţă unele dintre cele mai performante proteze auditive, Widex (Danemarca) a demarat o campanie de evaluare
gratuită a auzului cetăţenilor, lunar, în zilele de 17, 18 şi 19. Prin aceasta încearcă în primul rând să reducă numărul hipoacuzicilor în stare critică, dar şi să combată prejudecăţile românilor care, chiar dacă vin la medic, nu admit că au probleme de auz şi refuză să fie ajutaţi. Prejudecăţi"Cei mai mulţi oameni nu acceptă faptul că au probleme de auz. Ajung la noi pentru testarea auzului şi când le explicăm faptul că suferă de hipoacuzie invocă mereu acelaşi argument: ei aud perfect, însă nu înţeleg bine ce li se spune. De aceea s-a şi gândit această campanie
de testări gratuite ale auzului, în primul rând pentru a descoperi din fazele incipiente boala, pentru că hipoacuzia nu se instalează brusc ci evoluază în timp", a declarat dr. Marcela Groza, audioprotezist. Prof. Dr. Ermil Tomescu, medic primar orelist, insistă ca lumea să se prezinte, preventiv, la testări. "În felul acesta afecţiunile legate de disfuncţionalităţile urechii ar putea fi identificate şi rezolvate din timp, cu implicaţii şi costuri cu mult mai mici atât pentru stat cât şi pentru pacienţi", a precizat profesorul. Surzenia – boala poluăriiHipoacuzia este în creştere alarmantă, fiind favorizată de schimbările intervenite în viaţa societăţii. "Poluarea fonică a vieţiid e zi cu zi şi stresul sunt factori determinaţi în hipoacuzie. E îngrijorător că se nasc foarte mulţi copii cu astfel de probleme, potrivit statisticilor, trei la mie. Aceştia fie provin din părinţi cu hipoacuzie, fie au avut parte de o naştere grea. Recomandarea noastră către părinţi este să fie foarte atenţi la cum se dezvoltă copilul lor: dacă nu începe să vorbească la timp, dacă cere să i se repete întrebarea – sunt semne că acesta ar trebui testa auditiv. Din păcate puţini sunt acei părinţi care acţionează şi trec peste prejudecata creată în jurul persoanei care poartă proteză auditivă. Un caz surprinzător pe care l-am avut e al unei mame care a descoperit la numai şase luni că bebeluşul ei nu aude, însă, în general, adulţii găsesc tot felul de explicaţii şi nu vin la medic, fără să ţionă cont că un copil cu hipoacuzie depistat dinm timp, protezat şi urmărit cu atenţie va deveni un adult care paote vorbi şi limbi străine şi se va descurca firesc în societate", a mai spus audioprotezistul."În România trei persoane dintr-o mie au deficienţe de auz"Potrivit statisticilor, aproape jumătate dintre europeni suferă de probleme auditive, numărul hipoacuzicilor crescând simţitor în ultimii 30 de ani. 40 la sută din populaţia UE este expusă zilnic unui zgomot care depăşeşte 55 de decibeli (limita considerată sigură), iar 20% sunt expuşi la un zgomot mai mare de 65 de decibeli. La nivel mondial există mai mult de 500 de milioane de oameni cu o deficienţă auditivă, respectiv 15% din populaţia lumii, iar jumătate dintre aceştia sunt purtători de proteze auditive. Până în 2015 specialiştii estimează că numărul lor va creşte la 700 milioane, respectiov la 21% din populaţia globului.În România, Asociaţia Naţională a Surzilor (ANSR) are 30.000 de membri, însă numărul românilor afectaţi de pierderea auziului e mult mai mare. "Din informaţiile pe care le avem în România trei persoane dintr-o mie au deficienţe de auz. Din păcate noi nu suntem o instituţie unde acestea să fie obligate să se declare şi de aceea nu putem avansa
cifre absolute", a declarat Lucian Bădescu, preşedintele ANSR.Jumătate dintre persoanele cu deficienţe de auz au vârsta sub 65 de ani - mulţi dintre ei fiind copii sau tineri. Trei bebeluşi dintr-o mie se nasc cu probleme permanente de auz. Dr. Alexandru Pascu, medic primar orelist, consideră că testarea auzului populaţiei unei ţări este o dovadă de civilizaţie. "Este foarte important să se ia măsuri acolo unde trebuie şi să se intervină acolo unde se poate. Eu însumi, am iniţiat un program
, sub egida Ministerului Sănătăţii pentru testarea nou născuţilor. Informarea şi educarea populaţiei despre grija asupra sănătăţii este întotdeauna bine venită", a afirmat dr. Pascu. Zgomotele puternice afectează structurile fine din urechea internă, astfel explicându-se pierderile de auz (fie temporare, fie permanente). În cazul celor temporare, auzul revine după 16-48 de ore. Pierderile de auz temporare pot fi însoţite şi de tinitus (ţiuit în urechi), care în multe situaţii dispare după un timp. Studii recente arată că zgomotele puternice declanşează formarea unor molecule în urechea internă, care distrug receptorii de aici şi duc la pierderea permanentă a auzului. StatisticiBiroul Internaţional de Audiofonologie estimează că:
între 0-20 dB audiţia este normală (poate auzi o conversaţie fără dificultăţi.)
între 20-40 dB deficit de auz lejer sau hipoacuzie uşoară (poate auzi conversaţia dacă nu este îndepărtată).
între 40-70 dB deficit de auz mediu sau hipoacuzie medie (poate auzi conversaţia de foarte aproape şi cu dificultăţi. Necesită proteză).
între 70-90dB dificultate de auz severă sau hipoacuzie severă (poate auzi zgomote, vocea. Se poate proteza).
Peste 90dB - deficit profund, surditate sau cofoză (aude doar sunetele foarte puternice dar provoacş şi senzaţii dureroase.
De 12 ani piaţa din ţara noastră, compania Sonorom protezează atât adulţi, cât şi copii. 10.800 dintre români au fost protezaţi auditiv aici. Costul unei proteze variază între 950 şi 6.000 de lei. Aceste proteze sunt compensate de CNAS cu valoarea minimă de pe piaţă a unui astfel de produs
, respectiv 920 de lei, însă şi pentur aceşti bani, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte destul de mult. În Timiş, bunăoară nu au primit compensarea suferinzi înscrişi din luna februarie.