CASTELUL DE LA MINTIA

CASTELUL DE LA MINTIA.
Castelul a fost construit în secolul XVII, de către Gyulay Ferencz un general austriac, singurul copil al nobilului maghiar Gyulay Ignacz. Ferencz a ridicat conacul în locul unui imobil de dimensiuni mai mici. Familia generalului stăpânea pe-atunci toată localitatea Mintia, căreia i-a adăugat la nume titlul Marosnemeti, de la maghiarul „nemet” care înseamnă „neamţ”
La Castel au locuit mai mulţi descendenţi ai familiei Gyulay. În 1806, documentele pomenesc că moşia Mintia era stăpânită de Gyulay Istvan. Au urmat Albert şi K.R Gyulay. Contesa Constance Gyulay de Mintia, care s-a căsătorit cu Ladislau Kuun de Osdola, a moştenit apoi domeniul împreună cu fratele ei, Ludovic. În 1848, familia Gyulay se refugiază la Cluj, iar după revoluţie revin la Mintia doar Ludovic, Ladislau Kuun şi soţia sa, Constance, şi copiii acestora, Irene şi Geza.
„Ludovic a fost ultimul moştenitor din familia Gyulay. El a scris peste 100 de jurnale despre conac şi despre Mintia. Toate sunt păstrate la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca”. Ludovic Gyulay a modificat imobilul, în anul 1834, dându-i forma pe care o are astăzi.

Ludovic Gyulay n-a fost căsătorit şi, deci, n-a avut urmaşi. Averea a ajuns la soţul surorii sale, Ladislau Kuun, fiind moştenită apoi de fiul acestuia, Geza Kuun. Geza a studiat la literatura maghiară şi germană la Universităţile din Budapesta şi Gottingen şi a fost membru şi vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe din Budapesta. A frecventat cercurile înalte de la Viena şi a intrat în relaţii amicale cu celebrul compozitor Franz Liszt - unul dintre cei mai renumiţi pianişti ai tuturor timpurilor. În aceleaşi împrejurări a cunoscut-o şi pe scriitoarea româno-albaneză Elena Ghica – fiica marelui ban Mihai Ghica, nepoata domnitorului Grigore al IV-lea Ghica şi prima femeie care a escaladat vârful Mont Blanc, pe 1 iunie 1860.
După 1870, Geza Kunn s-a stabilit la Mintia şi s-a căsătorit cu Vilma Kemeny, fiica baronului Kemeny de Magyar-Gyeno Monosto. Prezenţa lui aici a transformat localitatea într-un loc de pelerinaj pentru personalităţi din domeniul culturii şi ştiinţei. Printre acestea s-au numărat V. Zakrzewski – profesor la Universitatea din Cracovia, Al. Szilagyi – secretarul Societăţii Istorice, baronul Balazs Orban, A. Szecsen – mareşalul Curţii Imperiale. Frumuseţea conacului de pe malul Mureşului a fost admirată şi de preşedintele Societăţii Arheologice – Solyon Fekete, directorul Muzeului de Istorie şi al Şcolii reale din Deva – Teglas Gabor, savantul Samuel Brassay – supranumit ultimul polimat al Transilvaniei („polimat” – persoană care are cunoştinţe multe şi variate). Prin imensa bibliotecă a Castelului de la Mintia şi prin salonul decorat cu portrete de familie şi cu obiecte preţioase au trecut şi prefectul George Pogany, subprefectul Coloman Barcsay, contele Coloman Esterhazy - directorul Muzeului Transilvaniei, Otto von Keller – profesor la Universitatea din Praga, Zsolt Beothy – profesor la Universitatea din Budapesta şi savantul norvegian Conrad Nielsen. Baronul Miklos Josika venea, şi el, adesea de la Brănişca la Mintia, uneori pe jos, alteori călare sau cu maşina, sau cu barca pe Mureş, ca să admire în special parcul din jurul castelului.
Speciile rare de plante şi arborii seculari pe care-i vedeai aici îţi luau ochii. Contele Kuun a dat copacilor numele celor mai mari scriitori maghiari decedaţi, mulţi dintre ei foşti prieteni. Exista, de pildă, Arborele lui Attila, în memoria lui Attila Gerando. Printre tufele de trandafiri, privitorul descoperea şi numeroase altare onorifice ori funerare.Geza Kuun a murit în 1905, pe 10 aprilie, şi a fost înmormântat la Cluj.Se spune că trupul contelui Geza a fost înmormântat la Cluj, dar inima sa a fost îngropată în cimitirul din curtea Bisericii Reformate din Mintia, alături de alţi membri ai familiei sale şi de foşti stăpâni ai Castelului”
Arhivele mai pomenesc printre proprietarii castelului şi pe Adalbert Fay, un apropiat al Împăratului Franz Iosef şi soţul surorii lui Geza Kuun. Acesta a stăpânit domeniul după moartea contelui care nu a avut urmaşi. El a îmbogăţit parcul conacului cu numeroase specii de arbori exotici. Era unul dintre cei mai mari specialişti în domeniul biologiei. Tot el a amenajat şi Parcul Dendrologic de la Simeria, Rezervaţia, considerată de specialişti un monument naţional în arta parcurilor, s-a aflat, la rândul ei, în proprietatea contelui Kuun şi a fost moştenită de Fay.
În 1908, domeniul de la Mintia a fost cumpărat de groful Horvath Toldi Rudolf „În acte scrie că l-a cumpărat de la un moştenitor de-al soţiei lui Geza Kuun, un anume Joseph, care l-a înstrăinat din pricina problemelor financiare. S-a a plătit pe toată proprietatea 792.000 de forinţi din aur. Pe lângă asta, mai avea 10.000 de hectare de teren arabil, tot la Mintia”,Horvath Toldi Rudolf a murit în 1931 şi a avut o fată şi un băiat. Fata i-a moştenit imensa colecţie de timbre – o raritate la vremea acea. Nepotul lui spune că avea toate mărcile poştale tipărite până în 1919, cu trei excepţii. Conacul a fost moştenit de fiul lui Rudolf, Istvan. El a fost ultimul proprietar al domeniului de la Mintia până în 1945, când a apărut Legea Reformei Agrare.
Castelul de la Mintia este declarat monument istoric de clasa A şi, potrivit legii, poate fi vândut doar în anumite condiţii.. Juridic, este vorba de dreptul de preemţiune al statului român. Adică, dreptul unei părţi de a fi preferată unei alte persoane la vânzare. Proprietarul trebuie să-şi anunţe, în scris, intenţia de a vinde conacul întâi Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Hunedoara, apoi autorităţilor publice locale. Dacă niciuna dintre acestea nu-l cumpără, abia atunci îl poate vinde oriciu..
Horvath Toldi Peter este proprietarul Castelului „Gyulay Ferencz”